Glasuri

Tu septembrie, ai venit cu dor. Tu septembrie ai venit cu suferinta ? De ce la mine, te-asteptam cu drag, nu cu atata tristete. Tristete care ai adus-o de departe si vrei sa mi-o dai mie  ? De ce septembrie, nu imi vrei bine . 
   Nu vreau lacrimile tale, draga septembrie. Nu vreau frica ta, vreau iubire si liniste. Da-mi o adiere cu miros dulce de toamna, care sa imi trezeasca amintiri frumoase. Zi-mi o poveste de pe meleaguri in care ai cutreierat, zi-mi despre oameni cu suflete calde. Arata-mi culori vii, invata-ma sa pictez lumea colorata asa cum faci si tu. 
  Da-mi speranta, ca ma ucide dorul. Nu fi rece, ca sunt oamenii destul, deschide-mi ochii sa visez. Plutesc, langa tine, sa ma duci departe, langa el . El care, imi are inima, imi sopteste la ureche, ma atinge cu petale de flori tinere, care ma iubeste. Du-ma te rog, ca-mi cade sufletul, mi se usuca, si ochii-mi plang . Incepem toamna, aducem norii si lacrimile lor, du-ma dincolo de ei si ai grija de mine. Asa cum august te-a adus pe tine, adu-l si tu pe `el`
langa mine.