Discutie cu sufletul II

-De ce plangi ?
- Pentru ca tu nu mai suporti. Suferim impreuna. Tu inauntru , eu afara .
- Dar o sa te vada.
- Nu, nimeni nu ma vede
- Crezi ?
- Sunt sigura.
- De ce ?
- Nu le dau voie.
- Multumesc.
- Pentru ce ?
- Pentru ca ma aperi
-Tu esti totul . In adevaratul sens al cuvantului. Fara tine nu as trai.
- Ba da. Sunt si oameni care nu au suflet..
- Eu nu as putea rezista. Chiar daca am o doza mare de rautate si nepasare in mine. Scot multi din sarite , ii fac sa ma urasca .. sa sufere apoi le arat ca nu imi pasa. Uneori sunt ridicola , stii ? Ma gandesc , nimeni nu stie de ce sunt in stare , si in bine si in rau . Niciodata nu am dat totul din mine.. Am pastrat ceva secret in mine, le ofer oamenilor cate putin din mine ; sa nu ma consume sau sa ii surprind ?..
- Dar tu nu esti asa de rece .
- Cu , cine trebuie sunt . Nu voi fi altfel cu oamenii decat cum cred eu ca trebuie.
- Niciodata sa nu spui niciodata.